A fost odata ca niciodata un cuplu. El Shtefan shi ea Ana. Erau fericitsi shi se pare ca pu fericire deplina nu aveau nevoie decyt de nishte urmashi. Uitasem sa mentsionez ca nu erau un cuplu obishnuit ci erau un cuplu de broscute albastre care locuiesc foarte departe de meleagurile noastre, acolo unde ne pleaca ryndunelele, in tsarile calde.
Era anotimul secetos shi viitorii urmasi ai familiei lor urmu sa se nasca de cuynd.
Ziua mult ashteptata venit mai devreme decyt era preconizata dar surpriza nu a adus cu ea decyt o fericire shi mai mare. Erau copleshitsi de gingashele fetsishoare ale cytorva sute de mici noi-nascuti care nu voiau decyt sa cunoasa lumea.
Era intre aceshti mici viitor calatori prin viatsa o dulce mica pe care parintii au numit-o Armanda, o dulceatsa de copil cu oki mari shi albashtri gata sa inghita toata lumea in ei.
Familia lor numeroasa semana cu o gradinita de copii imensa in care toti se jucau, myncu shi dormeau in voie shi in neshtirea oricarui pericol. Mama ii prevenise ca se vor schimba vremurile shi natura pe care o vad acu in jurul lor nu va ai fi la fel. Le povestea cum ca va cadea din cer o ploaie ce va parea de nesfyrshit, dar de vor ramyine toti sudati vor trece shi peste ea shi lucrurle vor reveni la normal. Shi uite ca intr-o zi venit shi acea ploaie. Defapt era ca shi cum cerul ar fi plyns, cu lacrimi multe shi mari. Era de parca le arunca peste tot, frunze, flori, animale shi pamynt. La inceput pamyntul parea sa le inghita, se prea ca ii plac lacrimile cerului shi le consuma cu placere dar s-a saturat shi lacrimile au rams la suprafata. Au acoperit pamyntul shi era totul ud shi rece. Copliilor nu le era frica caci nu erau singuri dar ar fi vrut sa inceteze ploaia shi sa rasara iarashi soarele pu a-i incalzi. Asha a fost. Intro zi s-o prit cerul de plyns shi s-a ivit soarle. I-a incalzit shi i-a uscat. Tatal lor nu era acasa in ziua ceea, era plecat undeava departe shi toti il ashteptau. Armanda shi-a luat inima in dintsishori shi a hotaryt ca ar fi bine sa il gaseasca. L-a gasit la bar unde acesta privea un match de football impreuna cu prietenii sai. A fost uimit sa o vada dar shi myndru de foarte mandru de ea. Amanda a hoaryt sa faca o plimabre cu toate ca taika-sau ia spus sa nu mearga prea departe. Asha shi a facut. Statea in preajma barului admirynd natura care parea curata, noua shi plina de viatsa shi bucurie la atingerea razelor solare. Auzit o voce shi a privit uimita pu a vedea cine o fi shi cu ce l-ar putea ajuta. Era cineva inalt shi mare care voia sa shtie cum o duce. Amanda a vorbit cu el putin shi asta i s-a prezentat drept Sandu cocostyrcul. Armanda nu mai vazuse pe altcineva cre sa aiba picioarele lui shi hotaryt sa il mai intrebe cyte ceva. Voia sa shie cum se vede lumea de la inaltimea aceea, caci ea nu shtia decyt cum e jos, pe sub frunze. Sandu i-a propus sa o ia in cioc pu a-i arata shi aceasta a ramas incyntata de idee. Nici nu avut timp sa intseleaga cum a fost inghitsit de cocostyrc.
Era anotimul secetos shi viitorii urmasi ai familiei lor urmu sa se nasca de cuynd.
Ziua mult ashteptata venit mai devreme decyt era preconizata dar surpriza nu a adus cu ea decyt o fericire shi mai mare. Erau copleshitsi de gingashele fetsishoare ale cytorva sute de mici noi-nascuti care nu voiau decyt sa cunoasa lumea.
Era intre aceshti mici viitor calatori prin viatsa o dulce mica pe care parintii au numit-o Armanda, o dulceatsa de copil cu oki mari shi albashtri gata sa inghita toata lumea in ei.
Familia lor numeroasa semana cu o gradinita de copii imensa in care toti se jucau, myncu shi dormeau in voie shi in neshtirea oricarui pericol. Mama ii prevenise ca se vor schimba vremurile shi natura pe care o vad acu in jurul lor nu va ai fi la fel. Le povestea cum ca va cadea din cer o ploaie ce va parea de nesfyrshit, dar de vor ramyine toti sudati vor trece shi peste ea shi lucrurle vor reveni la normal. Shi uite ca intr-o zi venit shi acea ploaie. Defapt era ca shi cum cerul ar fi plyns, cu lacrimi multe shi mari. Era de parca le arunca peste tot, frunze, flori, animale shi pamynt. La inceput pamyntul parea sa le inghita, se prea ca ii plac lacrimile cerului shi le consuma cu placere dar s-a saturat shi lacrimile au rams la suprafata. Au acoperit pamyntul shi era totul ud shi rece. Copliilor nu le era frica caci nu erau singuri dar ar fi vrut sa inceteze ploaia shi sa rasara iarashi soarele pu a-i incalzi. Asha a fost. Intro zi s-o prit cerul de plyns shi s-a ivit soarle. I-a incalzit shi i-a uscat. Tatal lor nu era acasa in ziua ceea, era plecat undeava departe shi toti il ashteptau. Armanda shi-a luat inima in dintsishori shi a hotaryt ca ar fi bine sa il gaseasca. L-a gasit la bar unde acesta privea un match de football impreuna cu prietenii sai. A fost uimit sa o vada dar shi myndru de foarte mandru de ea. Amanda a hoaryt sa faca o plimabre cu toate ca taika-sau ia spus sa nu mearga prea departe. Asha shi a facut. Statea in preajma barului admirynd natura care parea curata, noua shi plina de viatsa shi bucurie la atingerea razelor solare. Auzit o voce shi a privit uimita pu a vedea cine o fi shi cu ce l-ar putea ajuta. Era cineva inalt shi mare care voia sa shtie cum o duce. Amanda a vorbit cu el putin shi asta i s-a prezentat drept Sandu cocostyrcul. Armanda nu mai vazuse pe altcineva cre sa aiba picioarele lui shi hotaryt sa il mai intrebe cyte ceva. Voia sa shie cum se vede lumea de la inaltimea aceea, caci ea nu shtia decyt cum e jos, pe sub frunze. Sandu i-a propus sa o ia in cioc pu a-i arata shi aceasta a ramas incyntata de idee. Nici nu avut timp sa intseleaga cum a fost inghitsit de cocostyrc.
"the end is important in all things"
ReplyDelete