☀

Aici a fost mereu aşa
Soarele nu trece pe la mine decât foarte rar, scurte apariţii luminoase care îmi înveselesc serile
Ea spune ca vine lume pe la noi
Ea spune : Ştefan, aici nimic nu se schimba niciodată, aici e linişte şi dragoste
Eu o cred pentru că este a mea, pentru că ea nu minte
Peste drum e mereu mai interesant decât aici, de peste drum e mai aproape viitorul
Ea îşi trece mâinile prin părul meu singuratic şi palid, ea mă adoarme cu poveşti sumbre
În lumea lor totul e diferit
La ei singurătatea e mai blândă şi mai simetrica şi mai coerentă
Tot ce am făcut mână acum e să cred în poveşti, să fiu simpatic şi să-mi rup un picior într-un accident de circulaţie
Nu mergeam repede, dar nici încet
Era totul bine şi aşa, din ceaţă, a apărut acea maşină şi totul s-a petrecut repede
Lumini dense, pereţi albi, oameni cu măşti albe, gata
Cânt simţi în tâmple bătăile inimii eşti mai aproape de divinitate
De atunci aştept chemarea cea care m-a ratat atunci. De atunci meditez
Ea îmi povesteşte basme colorate
Eu o ascult şi visez