Într-o bună dimineaţă, când Gregor Samsa se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-o gânganie înspăimântătoare.
cum tre sa fie asta - trezirea post-metamorfoza?
cum tre sa se fi simtit Gregor descoperind ca tot ce credea ca poseda, stie, este i-a fost rapit, modificat, transformat in ceva ce nu cunoaste, nu poate controla sau intelege?
cum te simti atunci cand te culci tu si te trezesti non-tu?
cum e traita dualitatea asta dintre imaginea pe care o aveai despre tine si imaginea noua despre tine, schimbata fortat?
cum faci cand nu mai stii cine esti, nu mai ai repere despre ce credeai sau stiai ca esti si cum treci peste asta, cum accepti schimbarea ta? o accepti oare sau mereu vrei sa revii la zona precedenta de confort?
si daca accepti omul asta nou care ai devenit, este oare asta renuntarea la cine ai fost si, devenire a cineva nou in mod cumva fortat sau este o metamorfoza naturala?
si cand te trezesti dimineata, nu esti oamer mereu Gregor Samsa, o ganganie inspaimantatoare pentru tine si pentru ceilalti?
dublu, eternul si minunatul dublu din fiecare din noi
gangania inspaimantatoare pe care tre sa invatam s-o iubim dar care ne provoaca scarba
cum traim cu ea?
textul in engleza aici
varianta audio a cartii:
not me Franz, I need happiness to be able to breath and right now I can't breath
No comments:
Post a Comment