ieri, citind din femeile-poeti, am citit despre Sylvia Plath
toate astea m-au adus cu gandul la imaginea aia cu cel mai frumos suicid din lume, performat de Evelyn McHale
da, asta-i trist dar asta-i, cumva, natural
dupa mine, omul are dreptul sa moara
asta nu-i egoist sau nu da dovada de lasitate
asta-i o alegere, sa te trezesti dimineata, sa mergi la birou, sa bei un ceai sau.. nu
cum zicea prietenul nostru Albert Camus: "Should I kill myself, or have a cup of coffee?"
in final, fiecare decide ce vrea sa faca
dupa mine, chiar daca viata-i tare aiurea uneori, alteori e sweet
deci tre de incercat, mereu :)
dar azi am ajuns iar la concluzia ca tristetea-i vesnica
ea e in porii nostri, se ascunde prin riduri si se inmulteste cu vremea, ca o ciuperca
van Gogh stia ca tristetea-i pare din el, a incercat s-o taie si daca a vazut ca ea tot se inmulteste, a gasit alta solutie
van Gogh era miau, era colorat si pe el tare-l rupea
“The sadness will last forever.” ~Suicide note of Vincent van Gogh (1853-1890)
ps. i'm having a beer today, no killing myself :)
very post scriptum: But in the end one needs more courage to live than to kill himself. ~Albert Camus
No comments:
Post a Comment